Mai aproape de Focşani decât de Galaţi, zona Nicoreştiului e un ţinut de poveste, celebru pentru lăcaşurile sale de cult. Respiră istorie încă de pe vremea legendelor croite pe timpul lui Ştefan cel Mare. Biserica Banu e singura biserică fortificată care a mai rămas în picioare în sudul Moldovei.

„Biserica Banu îşi are începutul în anul 1800. Banul Lenţu Nicolae cu soţia sa Catinca ar fi venit din Grecia aici, ei sunt originari din Grecia, şi au ridicat această frumoasă biserică în decursul a şapte ani, pentru că avem mărturii că în 1807 a fost sfinţită”, spune Mihai Roşu, protopop Protoieria Nicoreşti.

Biserica s-a păstrat intactă la exterior, dar şi la interior, unde ascunde o adevărată comoară a spiritualităţii. Icoanele şi decoraţiunile sunt vechi şi valoroase. Simbolul şarpelui, desenat deasupra intrării în altar şi o icoană a Sfântului Mihail pictat cu mai multe chipuri sunt unice.

„Ceea ce s-a păstrat original sunt în primul rând iconostasele acestea care sunt de o mare frumuseţe şi migală, cu pictură originală pe ele. De asemenea, catapeteasma este cea originală în care într-un mod deosebit trebuie specificată frumuseţea icoanelor împărăteşti: Mântuitorul, Maica Domnului, Sfinţii Ocrotitori ai acestei biserici şi cu Sf. Ioan Botezătorul”,adaugăMihai Roşu, protopop Protoieria Nicoreşti.

Din donaţii, lângă biserică a fost ridicat un complex muzeal care adăposteşte o bogată colecţie de icoane din secolele trecute.

„Complexul Muzeal Banu are în patrimoniu cea mai bogată colecţie de cărţi liturgice ţi bisericeşti din zona noastră. Avem carte de secol XVIII, XIX, XX care se păstrează în bune condiţii”, spune Mihai Roşu.

Tot aici turiştii află povestea personalităţilor locului, preoţi sau oameni de cultură deopotrivă. Dintre ei, îi amintim pe scriitoarea Natalia Negru, pe fratele acesteia, medicul Dimitrie Negru, cel care a înfiinţat primul centru de radiologie din România, Regina Înălţimilor, Smaranda Brăescu şi fratele ei, pictorul Dumitru Brăescu sau Gheorghe Leonida, celebrul sculptor român care a realizat chipul statuii lui Hristos din Rio de Janeiro. Tot în muzeu sunt expuse şi costume populare autentice din zonă dar şi o bogată colecţie de numismatică cu monede antice şi vestigii dacice, romane sau greceşti găsite în ruinele cetăţii Piroboridava.

„Cea mai mare parte de aici provine din contribuţiile elevilor. Au fost stimulaţi, au fost încurajaţi de profesorii de istorie”, spune Cezar Andronic, director Şcoala Gabriel Drăgan, Nicoreşti.

Chiar şi acum, în zonă se regăsesc vestigii la tot pasul. La doar 10 km distanţă, localitatea Poiana a fost ridicată pe ruinele Piroboridavei, o străveche fortificaţie geto-dacă, Cetatea Dacilor Liberi.

„Din punct de vedere al specialiştilor, Piroboridava, cetatea dacică de la Poiana de astăzi, este cea mai mare aşezare a geto-dacilor din întreaga Românie”, spune Doru Parascan - director Muzeul Tecuci.

Cetatea din vechime a fost aşezată pe un platou, pe malul Siretului, un loc de unde priveliştea asupra zonei îţi tăia răsuflarea. Poate şi de aceea devenise în antichitate un faimos târg internaţional, în care comercianţi greci şi romani ajungeau venind cu bărcile pe Siret.